Un zâmbet larg şi docil ca plachiul pus la călcâiul pantofului – Bookfest

Voi scrie rapid o prefaţă la un poet de douăzeci de ani din Cernăuţi. Şi mă bucur că după mai mult de opt decenii, în fine, Ruxandra Garofeanu şi Vladimir Bulat au deschis o expoziţie de pictură a basarabenilor pe strada Luca Stroici, în fosta casă a lui Pache Protopopescu. Expresionismul cromatic şi de volumetrie, în sculptura mică, va trece, în anii 50, într-un simili realism domesticit.

Nu sunt expuse uleiuri sau desene în care foştii avangardişti trec cu arme şi bagaje la proletcultism.Culorile şi compoziţia sunt mai vitale decât ideologia.

Poţi studia abandonul coloanei vertebrale în zâmbet. Larg şi docil, ca plachiul pus la călcâiul pantofului, la umbra preşedintelui. Absent, smochinit, cu ceilalţi.

Cenzura politică şi de grup atinge azi cote incredibile în zona valorilor. Ai sau nu acces la alaiul listelor de semnături. Dacă nu ai fost satelitul unui cenaclu, contează pe omisiunea sumarelor de istorii literare. Nimeni nu are nici o îndoială că şi literatura şi-a adjudecat primplanul axiologic precum baronii provinciilor. Poţi acţiona şi în economia Textului prin rapt, falimentare şi acţiuni mafiote.

Anii de proletcultism au creat modelul poetului de curte comunistă. Din 90 încoace se caută un loc în ograda cu noii privilegiaţi.Patrimoniul este distrus şi izolat iar istoria ruinelor devine certitudinea profitului maxim.